Juristii au ametit si au incurcat-o de tot. “Caritasul gravidelor”. Asa fusese denumit sistemul de plata al concediului pentru cresterea copilului pana la doi ani, instituit prin Legea nr. 19 din 2000.

Legislatia de atunci permitea incheierea unui contract suplimentar de asigurare sociala, prin care plata unei cotizatii maxime timp de sase luni crea posibilitatea obtinerii unei indemnizatii maxime de 850 de dolari pentru cresterea copilului pana la doi ani. Speculatia a determinat Guvernul sa dea de urgenta o ordonanta (nr. 9/2003) prin care plafona veniturile respective la aproximativ 4,8 milioane de lei, indiferent de cuantumul contributiei individuale la asigurari. Dupa numai o luna, pe 14 aprilie, apare o modificare la modificare. Prin OU nr. 23/2003 se introduce o clauza prin care plafonarea este valabila numai pentru femeile care intra in sistemul asigurarilor sociale dupa aceasta data, dar cu o “pauza” de aplicare pana la 31 decembrie 2003. Pe 20 decembrie 2003 se da o lege prin care se abroga aceasta ultima ordonanta.

Guvernul revine si spune ca OU nr. 9 din martie 2003 este valabila. Cu alte cuvinte, nu mai este nimeni exceptat de la regula. Toate mamicile primesc o indemnizatie egala, de patru milioane si ceva de lei. Dar febra modificarilor continua si dupa sarbatorile de iarna. Numai ca pauza prelungita, abuzul de mancare si bautura nu mai permit legiuitorilor sa judece la fel de limpede modificarile la modificarea modificarii din anul trecut. Pe 5 ianuarie, chiar in prima zi de lucru a noului an, juristii dau prima lege, nr. 577, si modifica iarasi OU nr. 9. Legiuitorul face precizarea ca prevederile se aplica iarasi pentru cei care au intrat in sistemul de asigurari din martie 2003. Toate schimbarile devin atat de complicate si stufoase, incat gafa legislativa din 21 ianuarie a.c. trebuie privita cu intelegere. Pana si initiatorilor cadrului juridic li s-a “taiat filmul”. Ca sa iasa cu fata curata au strecurat la sfarsitul unui Monitor Oficial (nr. 50/21 ianuarie a.c.) o… “Rectificare” la lege printr-o nota de subsol! Numai ca in loc s-o dreaga, au dat cu oistea-n gard. Trecand peste stilul inedit (sau ilegal?) de modificare a unui act juridic, legiuitorii au o mare problema de logica cu termenele. Ei spun in rectificare ca, pana la 31 decembrie 2003 se aplica exceptiile.

Numai ca, la data respectiva, exceptiile nu mai existau potrivit schimbarilor anterioare. Oricata bunavointa ar avea, directorii de personal spun ca nu mai inteleg nimic, in afara de faptul ca oricare persoana devenita mamica dupa 1 ianuarie a.c. primeste o suma fixa de 6,5 milioane de lei, indiferent de cuantumul cotizatiei. Nimeni nu mai stie cum sa interpreteze si cu atat mai putin cum sa calculeze pentru perioadele anterioare supuse schimbarilor. Toti se intreaba de ce a fost nevoie de atatea ordonante de urgenta, cand se stie, cele mai multe mamici provin din randul celor cu salarii mici si nu al celor care au pozitii importante si beneficiaza de retributii substantiale. Ajunse intr-o companie care plateste bine sau intr-o pozitie de conducere, unde salariul in euro are mai multe zerouri, femeile tinere sunt interesate de consolidarea carierei si mai putin de cresterea numarului membrilor familiei.

Experientele au demonstrat ca o astfel de decizie le-a costat mai mult decat le-a dat statul ca ajutor maxim pentru ingrijirea copilului pana la doi ani. Reintoarcerea pe aceeasi functie sau continuarea activitatii in aceeasi organizatie s-a dovedit o problema… greu de rezolvat sau de depasit. Managementul a stiut intotdeauna sa apeleze la fel si fel de subterfugii, legale de altfel, pentru a se debarasa de mamici. Ce va reusi sa castige statul prin aceste modificari aduse “caritasului mamicilor”? Probabil un numar impresionant de femei care se vor angaja pe termen de sase luni, spre exemplu cu un program minim de lucru pe zi. Astfel de aranjamente se pot face foarte usor, daca salariul este cel minim pe economie. Cotizatia la asigurari sociale este si ea minima.

In schimb, dupa trecerea acestui interval minim de cotizatie, daca devin mamici, indemnizatia este de 6,5 milioane de lei net. Adica, de cateva ori mai mare decat salariul. Daca acesta a fost rationamentul legiuitorului, atunci nu si-a atins scopul pentru ca se pune pe picioare un nou caritas. De data aceasta al mamicilor fara speranta unui post mai bun sau fara dor de munca.

Sursa: www.capital.ro